Larry Clark, figură venerată în explorarea subculturilor tinerilor

Larry Clark este un regizor de film, fotograf, scriitor și producător de film american, cunoscut pentru lucrările sale controversate și provocatoare, care prezintă adesea tineri care se implică în consumul ilegal de droguri, sex și violență.

Filmele și fotografiile sale au stârnit dezbateri și discuții datorită portretizării crude a unor subiecte tabu, cu toate acestea cariera lui Clark fiind marcată de o explorare continuă a aspectelor mai întunecate ale culturii tinerilor, forțând limitele și provocând normele societății și sfidând percepțiile și stereotipurile convenționale, tocmai pentru a aprofunda natura complexă și adesea contradictorie a adolescenței. Abilitatea lui Clark de a surprinde nuanțele și luptele tinerilor a făcut din el o figură venerată în explorarea subculturilor tinerilor.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Născut la 19 ianuarie 1943, în Tulsa, Oklahoma, Larry Clark a dezvoltat un interes pentru fotografie de la o vârstă fragedă. Educația lui a fost influențată în special de profesia mamei sale, care era fotograf pentru bebeluși, în 1971 Clark devenind faimos odată cu publicarea documentarul său fotografic revoluționar „Tulsa”, un album cu imagini alb-negru despre realitatea dură a consumului de droguri în rândul tinerilor săi prieteni.

A fost lucrarea care a dat tonul pentru proiectele viitoare ale lui Clark, care au aprofundat teme legate de adolescență, abuz de substanțe și rebeliune și care a inspirat mai mulți regizori și filmele lor – Taxi Driver (1976), al lui Martin Scorsese, Rumble Fish (1983), regizat de Francis Ford Coppola, Drugstore Cowboy (1989), de Gus Van Sant și Bullet Ballet (1998) al lui Shin’ya Tsukamoto.

În 1993, Clark a regizat videoclipul Solitary Man al lui Chris Isaak, odată cu această experiență dezvoltându-se și interesul lui pentru regia de film.

Astfel, doi ani mai târziu, avea loc debutul său în cinematografie, semnând regia peliculei „Kids”, un film ce descrie viața unor adolescenți care se implică în comportamente riscante, precum abuzul de droguri și sexul neprotejat, și care a avut o distribuție formată din actori amatori. Unul dintre actori, Justin Pierce, s-a sinucis în anul 2000, un altul, Harold Hunter, a murit din cauza unei supradoze de droguri în 2006, iar Hamilton Harris declara într-un interviu din 2021, scrie IMDb.com, că s-a simțit „exploatat” în film.

Dorința lui Clark de a confrunta adevăruri incomode despre cultura tinerilor a polarizat publicul și criticii deopotrivă. În timp ce unii consideră că opera sa este o reflectare îndrăzneață a realității fără filtre, alții o critică pentru că glorifică sau încurajează comportamente periculoase în rândul tinerilor, forțarea limitelor din filmele sale ducând uneori la încercări de cenzură și restricții privind distribuția acestora în anumite țări.

Larry Clark s-a născut la 19 ianuarie 1943, în Tulsa, Oklahoma. A absolvit liceul Central High School din Tulsa, urmând apoi cursurile Școlii de Artă Layton din Milwaukee, Wisconsin. Primele sale experiențe cu imaginea au fost legate de implicarea în afacerea de portrete a familiei, asta înainte de a părăsi Tusla pentru a studia forografia la Layton School of Art. Între 1964 și 1966 s-a înscris în armata americană pentru a lupta în războiul din Vietnam, după revenirea de pe front trăind o perioadă în orașul natal și apoi mutându-se la New York pentru a lucra ca freelancer. Unul dintre primele sale proiecte în imagini a fost un serie de fotografii cu el și prietenii săi adolescenți, care erau implicați într-o cultură a dependenței de droguri, a sexualității necontrolate și a violenței. Fotografiile au fost publicate în 1971 sub titlul Tulsa, stabilind reputația națională a lui Clark. Mai târziu, după ce a continuat să documenteze alienarea adolescenților, a mai publicat Teenage Lust (1983), The Perfect Childhood (1991) și 1992 (1992).

După controversatul Kids, Larry Clark a mai regizat Another Day in Paradise (1998), Bully (2001), Wassup Rockers (2005), The Smell of Us (2014), Marfa Girl (2012), un film a cărui acțiune se concentrează pe viața unei tinere care fusese violate, o continuare a lui fiind lansată în 2018. Ken Park, din 2002, făcut în colaborare cu Ed Lachman, și care reprezintă drama a patru adolescent, exhibând scene de sex explicit și violență grafică, a fost interzis în Australia și nu a fost niciodată lansat în cinematografe în Statele Unite.

În timp ce viziunea sa intransigentă i-a adus aprecieri din partea criticilor, aceasta a creat și obstacole în calea succesului comercial. Tensiunea dintre artă și comercial a fost o temă recurentă de-a lungul carierei lui Clark, subliniind limitările și constrângerile pe care artiștii le întâmpină adesea.

„Este clar faptul latura întunecată a experienței adolescenței este mai mult decât un simplu subiect pentru Larry Clark”, scria nytimes.com. „Se identifică profund cu ea. A căutat să se apropie de fiecare nou val de adolescenți, încercând hainele și stilurile lor de viață, adoptându-le atitudinile. Iar cei mai noi sunt skateboarderii, pe care Larry Clark îi vede ca pe niște haiduci romantici. Întotdeauna mi-am dorit să fac Marele film american despre vârsta adolescenței, declara el. Întotdeauna am crezut că filmele pentru adolescenți erau niște tâmpenii, făcute de tipi care nu înțelegeau scena și nu habar nu aveau ce se întâmplă”.

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Larry-Clark

https://facts.net/celebrity/18-enigmatic-facts-about-larry-clark/

https://www.nytimes.com/1995/07/26/garden/at-lunch-with-larry-clark-think-you-had-a-bad-adolescence.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Jean Cocteau, poet francez, artist, regizor și dramaturg. „Poetul este un mincinos care spune mereu adevărul”

Jean Negulesco, singurul regizor român nominalizat la Oscar. Vedetă la Hollywood, dar necunoscut în România

George Miller, regizorul care a renunțat la medicină pentru a face filme și creatorul Mad Max

Nikita Mikhalkov, primul regizor post Uniunea Sovietică premiat cu Oscar. „Sunt absolut sigur că adevărul crud fără iubire este o minciună”